Nouvelle Vague, 21 iunie 2013 Timişoara

Căldura se disipa încet şi eu aşteptam să înceapă concertul fix din primul rând, să simt başii în tot corpul dar mai ales să le văd de foarte aproape pe cele trei soliste care urmau să urce pe scenă.

După un început lent dar foarte sezual melodiile se înlănţuiau una dupa alta în deplină armonie şi eu cântam, dansam, urlam cât mă tineau plămânii dar mai ales ascultam, priveam şi zâmbeam, zâmbeam că sunt acolo, că lumea începea să capete energie şi fetele de la Nouvelle erau din ce în ce mai faine.

M-au încântat cu melodiile preferate dar şi cu altele care pînă la concert nu le auzisem, m-au surprins cu unele schimbări în melodii cunoscute şi cu unplugged-ul de final. Pe ritmuri foarte diverse de la bossa nova la punk rock, m-am îndrăgostit, am dansat, m-am îmbătat, am fost hipnotizată, am închis ochii şi am visat.

Momente preferate am avut atâtea încât mi-ar fi imposibil să le descriu acum, dar cel mai mult mi-a plăcut cum se potriveau cele trei voci feminine, Liset cu energia, Melanie cu inocenţa, Zula cu senzualitatea rezultatul fiind unul exploziv.

Mi-aş fi dorit să ţină concertul toată noaptea dar ca orice lucru fain trebuie să se termine la un moment dat. Rămâne doar să-i ascult din nou şi să rememorez un concert cu adevărat reuşit.

Laura, cel mai mare fan Nouvelle Vague dintre voluntarii PLAI